Trifoi alb ; Fr. : Trefle blanc ; G. : Kriechender-Klee ;M.; Kuszo lohere ; R.: Klever palzucii
Caractere de recunoaştere : Planta: Specie ierboasă perenă, cu tulpina culcată (repentă), înaltă pînă la 20—30 (50) cm ; rădăcina : pivotantă, ramificată, cu nodozităţi, îmbogăţind mult solul cu azot; tulpina : repentă, glabră, ramificată, la noduri formează rădăcini adventive ; frunze : trifoliate, cu peţiol lung (pînă la 30 cm), glabre, cu foliole obovate, la vîrf retezate sau emarginate, lungi de 1—3 (5) cm, adeseori cu o pată albicioasă sau liliachie in formă de V, margine mai mult sau mai puţin dinţată, la bază cu stipele membranoase albe-gălbui; flori :grupate în capitule globuloase cu diametru de 2—3 cm, al căror peduncul poate ajunge la 30—50 cm ; florile, în număr de 20—50 (80), sînt albe, lungi de cea 1 cm (după înflorire se brunifică) ; fructe : păstăi mici, comprimate, cu 3—4 seminţe, cu gîtuituri.



Înflorire : V—X.
Materia primă: Flores Trifolii albi formată din inflorescenţe de culoare albă-gălbuie, cu bracteele florilor lanceolate, membranoase, mici, recoltate cu pedunculul de max. 1 cm lungime. Mirosul caracteristic, gustul dulceag.
Ecologie şi răspîndire: Plantă specifică pentru păşuni şi fîneţe mai umede (de asemenea în livezi sau pe locuri necultivate), cu pretenţii destul de reduse faţă de sol, vegetînd chiar pe cele pietroase, grohotişuri, suportînd şi săraturi uşoare. Altitudinal se întîlneşte din zona de cîmpie, mai abundentă în păşuni de deal şi munte, pînă în etajul alpin (la 2 100 m). Are şi forme cultivate (pentru furaj).
Se poate recolta în toate judeţele ţării, cu deosebire în cele de deal şi munte.
Recoltare : Perioada de recoltare se întinde în tot cursul înfloririi, dar produsul cel mai bun se obţine la începutul perioadei mai-iulie, cînd nu apar în inflorescenţe decît puţine flori brunificate. Metode de recoltare : — manual, capitul cu capitul sau cu degetele răsfirate ca un pieptene ; — cu recoltatorul (pieptenele) pentru muşeţel, dar se smulg şi pedunculii, drept pentru care aceştia trebuie rupţi după fiecare 2—3 curse ale pieptenului.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: După ce se îndepărtează frunzele, resturile de pedunculi, porţiunile de plante din alte specii, se pune la uscat direct la soare, în strat subţire, pe rame, iar pe timp nefavorabil în locuri bine aerisite. Deoarece prin uscare produsul devine sfărîmicios, pierzînd prea multă umiditate, nu se ambalează imediat după terminarea uscării, ci se lasă cîteva zile pentru a absorbi umiditate din atmosferă.
Artificial se usucă la 35—40°, urmîndu-se aceleaşi prescripţii. Randamentul la uscare 4—5/1.
Condiţiile tehnice de recepţie admit ca impurităţi max. 10% flori detaşate, max. 5% inflorescenţe total brunificate, max. 1% resturi din plantă şi max. 3% pedunculi mai lungi de 1 cm, corpuri străine organice şi minerale — max. 0,5% la fiecare, umiditate — max. 13%.
Compoziţie chimică : saponozide triterpenice, flavonoizi, un mono-glicozid al aceton-cianhidrinei — linamarozidul, ulei volatil.
Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice : Utilizare medicinală limitată. Empiric se utilizează sub formă de infuzie în „răceală şi gripă".
Confuzii: Un alt trifoi cu floare albă este Trifolium montanum L. care este însă păros atît pe tulpină şi frunze, cît şi pe pedunculii inflorescenţei şi pe caliciu. Foliolele sînt mai înguste şi acute (la specia medicinală vîrful e rotunjit, trunchiat sau emarginat). Florile acestei specii sînt utilizate în medicina populară din ţara noastră în leucoree.

Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!