Symphytum officinale L.

Tătăneasă;

 

Fr. Consoude; G. Grosse Wallwurz; M.: Fekete nadâlyto; R.: Akopnik lekarstvennîi.

 


Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierboasă perenă, erectă, înaltă pînă la 1,20 m, ramificată şi acoperită pe toată suprafaţa cu peri aspri, încovoiaţi în sus, lungi de 1—2 mm; partea subterană: rizom scurt şi gros ramificat, din care pornesc rădăcini cărnoase, fuziforme, lungi pînă la 30. cm, groase de 1—2,5 cm; întreaga parte subterană are culoarea neagră lucioasă la exterior; tulpina aeriană: cu muchii care se prelungesc în aripi; frunze: dispuse altern, sînt decurente (se prelungesc pe tulpină), cu nervaţiune reticulată, foarte aspre la pipăit din cauza perilor; faţa superioară este verde-închis, iar cea inferioară palidă cu nervura principală proeminentă; flori: grupate în cime scorpioide terminale cu 5—10 flori cu corolă tubuloasă roşie-violacee, lungă de cea 1,5 cm; fructe: nucule de 4—5 mm grupate cîte 4 în caliciul persistent.

tataneasa

 

tataneasa

 

tataneasa

 

tataneasa

 

tataneasa

 

 


Înflorire: V-VIII.

 


Materia primă: Herba Symphyti - vîrfurile tulpinale cu ramuri şi frunze de culoare verde-închis, aspre şi păroase. Frunzele sînt oval-lanceolate, decurente, cu peţiolul aripat, cele inferioare de 15—30 cm lungime şi 6—10 cm lăţime, cele mijlocii de 10—20 cm lungime şi 1,3—5 cm lăţime, iar cele superioare puţin mai mici. Florile de culoare violacee sau palid roz, de forma unui tub cu 5 dinţi curbaţi în afară sînt aşezate în vîrful ttlpinii. Nu au miros, gust fad, slab mucilaginos.

Radix Symphyti - rizomi cu rădăcini întregi sau fragmente de rădăcini de 10—15 cm lungime, cu suprafaţa exterioară negricioasă, cu striaţiuni longitudinale, la interior albă sau albă-gălbuie, cu fractura netă, nefibroasă. Fără miros caracteristic, gust slab mucilaginos. Această materie primă se mai numeşte Radix Consolidae majoris.

 


Ecologie şi răspîndire: Plantă de locuri deschise, vegetează mai ales pe soluri grele, argiloase, cu apă stagnantă. Se întîlneşte de la cîmpie pînă. în zona montană inferioară, în buruienişurile de pe marginea apelor prin şanţuri, locuri băltite, zăvoaie, lunci, în întreaga ţară; apare uneori ca buruiană de culturi.

 


Recoltare: Produsul principal- Radix Symphyti-se recoltează primăvara din martie pînă la începutul lui mai sau toamna de la sfîrşitul lui septembrie pînă la primele îngheţuri (peste vară partea subterană e fibroasă, seacă).
Recoltarea se face cu sapa sau cazmaua, iar dacă bazinul e dens, chiar cu plugul. Partea aeriană se recoltează în perioada înfloririi (mai-august), tăindu-se cu secera, cosorul sau briceagul.

 


Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Rizomii cu rădăcinile trebuie spălate foarte bine, mai ales că vegetează pe argilă care se îndepărtează mai greu. După spălare se taie părţile aeriene şi rădăcinile subţiri,, iar cele groase se despică, apoi se lasă la zvîntat, după care se pun la uscat la soare, într-un singur strat, pentru ca uscarea să se facă cît mai repede evitînd brunificarea. Pe timp nefavorabil se ţin în încăperi încălzite sau în poduri acoperite cu tablă, bine aerate. Uscarea artificială este mai indicată deoarece se evită deprecierea produsului, făcîndu-se la 40-50°.
Partea aeriană se curăţă de frunzele bazale brunificate şi se pune la uscat la umbră, într-un singur strat. La uscare lentă, în strat gros producîn-du-se brunificarea. Pe cale artificială, uscarea se face la 35-40°.
Randamentul la uscare: pentru rizomi cu rădăcini 3-5/1, pentru partea aeriană 7-8/1.
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd pentru partea aeriană (Herba) max. 5% impurităţi (plante brunificate), corpuri străine organice - max 0,5% şi minerale - max. 1%, umiditate - max. 13%.
Pentru partea subterană (rizomi cu rădăcini) nu se admit corpuri străine organice; conţinutul maxim de impurităţi (rădăcini brunificate la interior) na va depăşi 8%, corpurile străine minerale - max. 1,5%, umiditate - max. 13%.

 


Compoziţie chimică - principii active: Rizomii şi rădăcinile conţin 0,6—0,8% alantoină, mucilagii, substanţe de natură glicozidică: consolidina şi consolicină, tanin, colină, asparagină, gumirezine, zaharuri, amidon,, cantităţi mici de alcaloizi-simfito-cinoglosină, coniferină, substanţe minerale etc.
Frunzele conţin de asemenea simfito-cinoglosină, consolidină, ulei volatil, mucilagii, colină etc.

 


Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice: Această specie a fost mult utilizată în trecut ca hemostatic în special în tratamentul plăgilor şi fracturilor, ca astringent-antidiareic, antidizenteric. în medicina populară, în afecţiuni respiratorii şi stomacale.
Cercetările din ţara noastră efectuate cu alantoină extrasă din aceasta specie şi din alte specii medicinale au demonstrat acţiunea antiinflamatoare a acestei substanţe. De asemenea, s-a pus în evidenţă şi acţiunea cicatrizantă a extractelor obţinute din Symphytum officinale.



Alte articole din aceasta categorie:



 

      

 


Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!