Veratrum album L.
Ştirigoaie
Fr.:Ellebore blanc; G.:Weisser Germer;M.:Feher zaszpa;R.:Ciemeriţa belaia.
Caractere de recunoaştere:Planta:Specie perenă cu reprezentanţi viguroşi,în primii 8-10 ani numai cu rozetă de frunze bazale,apoi cu tulpină înaltă de 0,5—1,75 m; partea subterană: rizom vertical conic, cărnos, terminat cu numeroase rădăcini adventive gălbui, lungi; tulpina aeriană: cilindrică, fistuloasă, cu peri scurţi; frunze: în primii ani sub formă de rozetă, eliptice, lungi de cea 30 cm şi late pe jumătate, cu nervuri arcuate care proemină, fin păroase pe dos şi cu o teacă alungită tubulară; frunzele tulpinale sînt asemănătoare ca formă, sesile, descrescînd în mărime de la bază spre vîrf; flori: dispuse într-un racem compus terminal, foarte dezvoltat (30—40 cm), cu numeroase flori albe — verzui, cu perigon din 6 elemente pe două rînduri; fruct: capsulă ovoidală, lungă de 1—2,5 cm, brună, cu perigonul persistent, se deschide pe trei linii punînd în libertate seminţe roşcate, lungi de 6—7 mm.
Înfloreşte: VII-VIII
Materia primă: Rhizoma Veratri formată din rizomi viguroşi, conici, lungi de 8—10 cm şi groşi de cea 3 cm de culoare brună-deschis la exterior, albicioşi la interior, înconjuraţi la bază de numeroase rădăcini subţiri, cilindrice, lungi pînă la cea 30 cm Miros caracteristic, gust amar, acru, iute.
Ecologie şi răspîndire: Plantă caracteristică pentru păşuni, fineţe, poieni umede din zona de deal şi de munte, uneori invadantă, combătută prin mijloace agropastorale deoarece prezintă toxicitate şi scade calitatea finului.
Răspîndită în Transilvania (Bistriţa-Năsăud, Hunedoara), Oltenia (Gorj, Mehedinţi, Vîlcea), Muntenia (Argeş, Buzău, Dîmboviţa, Prahova), Moldova, (Neamţ, Suceava, Vrancea) şi Dobrogea (Tulcea).
Recoltare: Se face fie primăvara timpuriu la apariţia primelor frunze, fie toamna în septembrie-octombrie. Se sapă cu cazmaua împrejurul plantei apoi se apucă cu mîna baza rizomului şi se trage cu grijă, deoarece fiind cărnos, acesta se rupe uşor.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Imediat după recoltare se taie tulpinile aeriene şi rădăcinile înnegrite şi se spală într-o apă care trebuie aruncată în locuri unde nu au acces animalele, deoarece poate produce intoxicaţii mortale (de aceea nu se admite spălarea în apa curgătoare). După spălare se zvîntă, rizomii mai groşi se despică şi se pun la uscat la soare sau — pe timp nefavorabil — în încăperi bine aerisite. Uscarea artificială se face la max. 50°.
Randamentul la uscare 3—4/1.
Datorită toxicităţii produsului, trebuie luate măsuri de protecţie atît la recoltarea şi manipularea produsului verde (spălat pe mîini după terminarea lucrului), cît şi la prelucrarea produsului uscat (în timpul căreia se va purta o mască de tifon umezită la gură şi nas).
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca produsul să fie format din rizomi cu rădăcini fără corpuri străine organice. Se admit ca impurităţi max. 1% rizomi şi rădăcini brunificate şi max. 5% resturi din partea aeriană sub 0,5 cm, corpuri străine minerale max. 1% şi umiditate max. 15%.
Compoziţie chimică: alcamine şi gluco-alcaloizi împărţiţi în două grupe principale; din prima grupă fac parte: rubijervina, amină steroidică şi izomerul ei izorubijervina sau forma ei glicozidică izorubijervozina, jervina şi pseudojervina care formează majoritatea din totalul alcaloidic; din a Il-a grupă fac parte germina şi protoverina care se află în plantă sub formă de esteri ai acidului acetic metil butilic, angelic, vanilinic etc, protoveratrina A şi B, germerina, germitetrina; rizomii şi rădăcinile mai conţin acizii veratric şi chelidonic, rezine, lipide, o substanţă de natură triterpenică, amidon, substanţe minerale etc.
Acţiune famarcodinamică -utilizări terapeutice: Glucoalcaloizii din această specie sînt foarte toxici acţionînd ca depresori cardiaci şi respiratori. Au acţiune hipotensivă remarcabilă dar doza terapeutică este foarte apropiată de doza toxică. S-a încercat obţinerea unor produşi de semisinteză mai puţin toxici.
În trecut pulberea şi tinctura obţinută din rădăcinile acestei specii au fost utilizate în reumatism, gută sau în afecţiuni nervoase ca sedativ.Extern a fost utilizat în afecţiuni ale pielii.
Este un paraziticid utilizat în special pentru oi.
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!