Chelidonium majus L.

 

Rostopasca

 

 


Rostopască, Negelariţă ; Fr : Chelidoine ; G. : Gemeines Schollkraut ; M. : Verehullo fecskefu ; R. : Cistatel balşoi


Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierboasă, perenă, erectă, înaltă pînă la 1 m ; prin rupere, la planta proaspătă curge un suc vîscos portocaliu ; partea subterană : rizom bine dezvoltat, ramificat, brun-roşiatic, pînă la 10 cm lungime şi 1—2 cm grosime din care pornesc numeroase rădăcini ; tulpina aeriană : ramificată, cu peri lungi şi rari ; la plante bătrîne partea bazală este lemnificată ; frunze : mari, alterne, imparipenate, cu 3—5 lobi rotunjiţi, cu margine crenată ; verzi pe faţa superioară, cu nuanţe albăstrui pe cea inferioară ; cele inferioare sînt peţiolate, cele superioare sesile ; florile : grupate cîte 3--8 în umbele cu 2 sepale caduce, 4 petale galbene, numeroase stamine şi un ovar ; fruct : capsulă silicviformă lungă de 3—5 cm asemănătoare cu o păstaie, se deschide prin 2 valve.

 

 

rostopasca
From selene

 

 

chelidonium majus
From selene

 

 

rostopasca
From selene

 

 

rostopasca
From selene

 

 


Înflorire rostopască: IV—IX.

 


Materia primă: Herba Chelidonii — adică ramurile şi tulpinile tinere recoltate în timpul înfloririi, fără rizomi si rădăcini, fără părţile lemnoase ale tulpinii principale ; frunze verzi pe partea superioară, verzi-albăstrui-deschis pe cea inferioară, glabre şi moi la pipăit. Pe plantă se găsesc concomitent flori de culoare galbenă şi fructificaţii imature. La locul de tăiere al plantei se observă latexul întărit al plantei, de culoare brun-portocaliu. închis. Mirosul este neplăcut, iritant, gustul amărui.



Ecologie şi răspîndire rostopască: Principala cerinţă ecologică este evitarea luminii directe şi necesitatea unei umidităţi ceva mai accentuate. Se dezvoltă foarte bine pe soluri uşoare, chiar nisipuri. Se întîlneşte din zona de cîmpie pînă în cea montană (pînă la cea 800—1 000 m), în păduri, tufişuri, grădini, la marginea gardurilor, invadantă în locuri cu ruini.


Se află în cantităţi mai mari în Transilvania (judeţele Cluj,Harghita, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj), Banat (judeţul Caraş-Severin),. Oltenia (judeţul Gorj, dar mai ales Mehedinţi — la Devesel, Pădurea Chilia, Vînju Mare), Muntenia (judeţul Ilfov), Dobrogea (judeţul Constanţa), Moldova (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, dar mai ales Galaţi la Hanu Conachi).


Este o specie care se pretează bine la spontaneizare, prin împrăştiere de sămînţă prin locurile în care creşte natural.

 


Recoltare rostopască: Partea aeriană se recoltează în tot timpul înfloririi, de preferat în aprilie-mai, cînd nu sînt formate fructificaţiile, iar planta are cea mai mare cantitate de alcaloizi.
Plantele se taie de sub locul de ramificare (la cele bătrîne se iau numai ramurile verzi, fără partea lemnoasă). Dacă planta creşte în masă. se poate recolta cu coasa sau cu secera. După recoltările timpurii planta regenerează, putîndu-se face o nouă recoltare la un interval de cea 2 luni.

 


Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Condiţionarea se face prin îndepărtarea plantelor din alte specii, a tulpinilor lemnificate si frunzelor îngălbenite.
Uscarea pe cale naturală se face la umbră în locuri bine ventilate (de preferat poduri acoperite cu tablă) în strat subţire. Se vor întoarce cu grijă la 2—3 zile pentru ca să nu se rupă frunzele. Uscarea se verifică după tulpini, care fiind mai groase au nevoie de mai mult timp. Pe cale artificială se usucă la 35—40°C. Randament la uscare. 6—8/1.

 


Condiţiile tehnice de recepţie prevăd la impurităţi — plante decolorate sau brunificate — max. 3%, tulpini lemnificate — max. 1%,. tulpini defoliate — max. 1% ; corpuri străine minerale şi organice — max. 1% pentru fiecare ; umiditate — max. 13%-

 


Compoziţie chimică rostopască: alcaloizi din grupa naftofenantridinei : chelidonina, homochelidonina, oxichelidonina, mezoxichelidonina, cheleritrina, sanguinarina ; alcaloizi din grupa protoberberinei : coptizina şi tetrahidrocoptizina, cantităţi mici de berberină ; alcaloizi din grupa protopinei : protopina şi α, β-alocriptopina ; cantităţi mici de sparteină. Alcaloizii se află în proporţie de 0,5—2% în funcţie de organul de plantă şi perioada recoltării. Maximum de alcaloizi se află în rizomi şi rădăcini. În frunze s-au identificat cantităţi apreciabile de vitamina C. În părţile aeriene şi subterane s-au mai identificat rezine, ulei volatil, substanţe de natură flavonoidică şi saponozide.

 


Acţiune farmacodinamică - utilizările terapeutice pentru rostopasca: Alcaloizii din Chelidonium majus au mai multe acţiuni farmacodinamice importante : în special chelidonina şi homochelidonina au acţiune similară morfinei, fiind deprimante ale miocardului, au acţiune sedativă şi narcotică asupra centrilor nervoşi superiori. Relaxează musculatura netedă a vaselor mari şi în special a coronarelor ; asupra respiraţiei au acţiune uşor stimulatoare. Sanguinarina are acţiune excitantă asupra centrilor medulari. Cheleritrina are proprietatea de a coborî presiunea arterială şi stimulează peristaltismul intestinal şi contracţiile uterine.În schimb, chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale, uterine, bronchiale şi a altor organe, avind în această direcţie acţiune antispastică de tipul papaverinei, prezentind totodată avantajul unei toxicităţi mai reduse.


Pe lîngă acţiunile majore, extractele totale din această plantă au remarcabile efecte antibiotice pe un mare număr de germeni patogeni. Nici acţiunea mitoclazică a alcaloizilor din Chelidonium majus nu este lipsită de importanţă pentru fitoterapie.În special sanguinarina, după cercetări mai recente, s-a dovedit a avea efecte antitumorale de tip colchicinic.


Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din plantă au şi acţiune coleretic-colagogă, fapt cunoscut în medicina populară din timpuri străvechi, fiind utilizate în afecţiunile hepato-biliare, colicistopatii şi în ciroza hepatică iniţială.
Faţă de arsenalul de principii active existente în Chelidonium majus, la ora actuală această specie este insuficient valorificată pentru fitoterapie.


Herba Chelidonii intră în compoziţia ceaiului hepatic nr. 2, în produsele farmaceutice Nervocalm şi Pasinal.
Observaţii: De la această plantă se mai pot recolta şi produsele Herba Chelidonii cum radice (planta întreagă, inclusiv partea subterană) şi Radix Chelidonii (partea subterană, incluzind rizomii cu rădăcinile), dar exploatarea acestora duce la scăderea potenţialului bazinelor.



Alte articole din aceasta categorie:



 

      

 


Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!