Pagina 1 Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4
Fam. Liliaceae
Familie cu numeroase specii,în mare majoritate ierboase,perene datorită unor tulpini subterane(rizomi,bulbi,tuberculi),frunze alungite sau ovale cu nervaţiune paralelă sau arcuată,flori pe tipul 3,cu periant din 2 rînduri de foliole petaloide,viu colorate,de obicei în raceme.Fructe de tip capsulă sau bacă.
Brînduşa de toamnă(Colchicum autumnale)
Ştirigoaie(Veratrum album L.)
Lăcrămioara(Convallaria majalis L.)
Fam. Boraginaceae
Plante erbacee acoperite de peri aspri,rar glabre,frunze simple,alterne.Florile grupate in cime unipare scorpioide,sînt pe tip 5 ,corola tubuloasă,cu petale prevăzute cu solzi şi stamine concrescute cu tubul corolei.Fructe nucule grupate cite 3.Majoritatea speciilor conţin mucilagii,taninuri şi saponozideiar rădăcinile unor specii sînt bogate în alantoină.
Tătăneasă (Symphytum officinale L.)
Plămănărică, Mierea Ursului (Pulmonaria officinalis L.)
Fam. Primulaceae
Plante ierboase cu frunze dispuse altern sau opus,adesea în rozetă bazală.Florile,grupate în umbrele simple,sînt pe tipul 5,cu elemente florale unite.Fructul este o capsulă cu căpăcel(pixidă).Numeroase specii sînt bogate ]n saponozide şi glicozide fenolice.
Ciuboţica cucului (Primula officinalis L.)
Fam. Salicaceae
Arbori sau arbuşti,cu frunze întregi,alterne.Flori unisexuate,nude,cu o bractee la bază,dispuse în armenţi,apar adesea înainte de înfrunzire.Fructe-mici capsule ce se desfac în 2-4 valve.Ecologic, legate adesea de locuri cu umiditate crescută.Se utilizează mugurii,scoarţa şi chiar frunzele,datorită conţinutului în glicozizi,tanin şi alte principii active.
Salcia(Salix alba L.)(Răchită albă)
Plop negru(Populus nigra L.)
Fam. Euphorbiaceae
La noi numai specii ierboase,multe din ele cu latexuri în aparatul vegetativ.Frunze simple,flori unisexuate mici,nude sau cu înveliş simplu,în inflorescenţe variate:spic,racem,glomerul,claţiu.
Speciile din această familie au îndeosebi importanţă indistrială.Pentru terapeutică ricinul furnizează uleiul de ricin.Alte euphorbiaceae conţin substanţe toxice,alcaloizi,albumine,rezine vezicante,triterpene tetraciclice şi alte substanţe a căror structură chimică încă nu este elucidată.
Ricin(Ricinus communis L.)
Fam. Caryophillaceae
Familie numeroasă,numai cu plante ierbacee,anuale,bienale sau perene.Tulpini evident articulate,umflate la noduri.Frunze simple,opuse.Flori hermafrodite,pe tip 5,rar 4,grupate în inflorescenţe multiflore,cimoase,cel mai adesea dichazii.Înveliş floral dublu din elemente libere sau concrescute.Stamine 5-10.Stile 2-5.Ovar unilocular,placentaţia centrală.Fructul capsulă care se deschide prin valve sau dinţi. Speciile din această familie conţin saponozide triterpenice care sub aspect fitoterapeutic au efecte diuretice,depurative şi fluidificante ale secreţiilor bronşice.
Săpunariţă,Odogaci,Ciuin roşu(Saponaria officinalis L.)
Ipcărige(Gypsophila paniculata L.)
Fam. Cannabinaceae
Plante ierbacee, erecte sau agăţătoare, cu frunze opuse, lobate şi stipelate. Flori pe tipul 5, mici, unisexuat-dioice, cu înveliş simplu ; cele mascule grupate în raceme compuse, cele femele în conuri. Fructele nucule (achene).
Hameiul-(Humulus lupulus L.)
Canepa(Cannabis sativa L.)
Fam. Loranthaceae
Familie de plante semiparazite care vegetează exclusiv pe diferiţi arbori de care se prind prin haustori.Tulpina ramificată dichotomic,frunze întregi,opuse,persistente sau caduce,flori hermafrodite sau unisexuate în glomerul,fructe bace false îmbrăcate într-o materie cleioasă.
Vîscul(Viscum album L.)
Fam. Violaceae
Trei frati pătaţi(Viola tricolor)
Viorea,Toporaș(Viola odorata L.)
Fam.Polygonaceae
Cuprinde numeroase specii îndeosebi ierboase,rar lemnoase,cu frunze întregi,avînd la bază o teacă membranoasă caracteristică numită ochree.Flori hermafrodite cu înveliş simplu petaloid,cu număr variabil de elemente florale.Fructele-achene sau nucule bi sau trimuchiate.
Compoziţia chimică fiind foarte diferită în funcţie de specie şi acţiunea farmacodinamică va fi condiţionată în funcţie de specie sau de organul de plantă utilizat.
Troscot(Polygonum aviculare L.)
Revent(Rheum palmatum L.)
Fam. Apocynaceae
Plante ierboase, arbuşti sau liane, cu frunze opuse sau verticilate, simple, adeseori persistente. Flori actinomorfe, pe tipul 5 sau 4, cu elemente unite şi stamine inserate pe gîtul corolei. Fructe uscate, dehiscente (de obicei folicule) cu seminţe avînd un smoc de peri terminali. Conţin în aparatul vegetativ laticifere cu latexuri diferit colorate.
Unele specii conţin heterozide cardiotonice de tip digitalic (Nerium oleander L.) sau de tip strofantidinic (Apocynum cannabinum L.), iar altele alcaloizi cu nucleu indolic şi de alt tip (Vinca minor, V. herbacea, V. rosea L.) toate aceste specii dintre care majoritatea exotice avînd aplicaţii importante în fitoterapie. De menţionat este faptul că în ţara noastră s-a reţinut să se cultive experimental specia V. rosea L. şi s-a studiat şi compoziţia chimică a acestei specii cultivate în condiţiile de la noi. De la această specie se obţin alcaloizi importanţi (vinblastina şi vincristina) pentru terapia anticanceroasă în special în leucemii.
Saschiul (Vinca minor L.)
Fam. Oleaceae
Plante lemnoase, arbori sau arbuşti, cu frunze simple sau penat-compuse. Florile sînt actinomorfe pe tipul 4, cu sepale şi petale unite (uneori pot lipsi), iar androceul redus doar la 2 stamine. Fructe variate: bace, capsule, drupe sau samare.
Frunzele şi scoarţa sau produsele de exudaţie conţin substanţe de natură glicozidică, zaharuri, substanţe grase, substanţe amare etc.
Utilizarea în terapeutică a speciilor din această familie este limitată.
Frasinul (Fraxinus excelsior L.)
Fam. Rubiaceae
La noi numai specii ierboase, tulpină cu 4 muchii, cu frunze opuse şi stipele, care dezvoltîndu-se uneori cît frunzele dau impresia de dispoziţie în verticil. Flori pe tip 4 sau 5, grupate în raceme de cime, sînt actinomorfe, cu sepale şi petale unite, corola avînd formă de pîlnie; fructele dicariopse, capsule sau drupe.
Vinariță (Asperula odorata L.)
Sînziene galbene (Galium verum L.)
Fam. Cucurbitaceae
La noi în țară cuprinde plante ierboase, anuale, rar perene, avînd peri rigizi pe toată suprafaţa plantei. Tulpini tîrîtoare, urcătoare sau agăţătoare cu ajutorul unor cîrcei, fistuloase, muchiate; frunze întregi sau palmat-lobate. Flori mari pe tip 5, adesea solitare, rar în racem sau corimb, dispuse la axila frunzelor, sînt mai adesea unisexuate, rar hermafrodite, cu caliciul gamosepal şi corola gamopetală. Fructul este tipic acestei familii — peponidă, respectiv o bacă voluminoasă, cu partea externă tare şi seminţe numeroase.
Ecologic prezintă cerinţe ridicate în special faţă de căldură, ca şi pentru umiditatea şi fertilitatea solului, condiţii pe care le găsesc numai în culturi, doar cîteva fiind spontane.
Plantele din această familie conţin saponozide, triterpene tetraciclice şi pentaciclice, sterine, substanţe de natură glicopidică, rezine etc.
Unele dintre ele sînt foarte toxice, utilizarea în terapeutică fiind limitată.
Lufa - Luffa cylindrica ( L. ) Roem. ( inclusiv alte specii cu importanță medicinală )
Pagina 1 Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!