Nalba de gradina
Althaea rosea (L.) Cav. var. nigra Hort.
Nalbă-de-grădină ; Fr.:Rose tremiere, Mauve arboree;G.:Pappelrose, Stockrose;M.:Mâlyvarozsa;R.:Şcitokroza rozovaia
Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierbacee perenă, exclusiv de cultură, erectă, neramificată sau puţin ramificată, înaltă pînă la 1—3 m, cu peri aspri pe întreg aparatul vegetativ ; rădăcina : cărnoasă, fuziformă, ramificată ; tulpina : cilindrică, robustă ; frunze : lung peţiolate, palmat-lobate, limbul lung de 7—12 cm are 5—7 lobi cu incizuri reduse între ei, margine cu dinţi rotunjiţi ; flori : grupate în spice terminale foarte alungite (putînd depăşi 1 m), fiind aşezate fie solitar, fie 2—4 la un loc, foarte mari (diametru de 6—10 cm) ; la exterior au un caliciu dublu, 5 petale lăţite (uneori mai multe, dînd aspectul de flori bătute — caracter foarte util, dar care se păstrează greu), de culoare neagră-purpurie (la varietăţile horticole obişnuite este de la alb-roz pînă la roşu), în centru numeroase stamine concrescute înconjurînd stilurile ; fructe : capsule disciforme turtite la mijloc, cu caliciul persistent, avînd diametrul de 1—1,4 cm.
înflorire : VI—X.
Materia primă: Flores Malvae arboreae sine calicibus — este format din florile uscate fără caliciu, de culoare neagră-violacee în stare uscată, la bază de culoare albicioasă. Mirosul caracteristic, gust mucilaginos.
Ecologie — zonare în cultură : Specie de lumină directă, suportînd însă şi semiumbra. Are cerinţe moderate faţă de umiditate, în schimb este pretenţioasă faţă de sol, vegetînd bine pe soluri uscate, adînci, afinate, revene, bogate în humus, bine drenate, căci nu suportă umiditatea în exces, cele mai potrivite fiind cernoziomurile şi solurile aluvionare. Nu suportă azotul în exces, deoarece îi măreşte sensibilitatea la rugină. Rezistă bine atît la temperaturile scăzute din timpul iernii, cît şi lâ cele ridicate de vară.
Solicită staţiuni adăpostite, deoarece datorită portului său planta poate fi uşor doborîtă de vînt.
Altitudinal găseşte condiţiile necesare în zona de cîmpie şi dealuri joase. Este zonată în judeţele Brăila, Buzău, Botoşani.
Tehnologia de cultură : Nalba de grădină se cultivă în afara asolamentului şi poate reveni pe acelaşi teren după cca 7 ani. Preferă să urmeze după cereale de toamnă bine îngrăşate.
Cînd planta premergătoare n-a fost îngrăşată, se introduc vara sub brazdă 10 t/ha gunoi de grajd bine fermentat şi 60 kg/ha s.a. fosfor, iar primăvara 30 kg/ha s.a. azot. Arătura se face la adîncimea de 28—33 cm.
Primăvara, imediat ce s-a zvîntat, terenul se lucrează cu grapa. Cînd terenul este bătătorit sau îmburuienit se lucrează cu cultivatorul, după care se grăpează puternic. Insămînţarea se face primăvara cu SUP-21.
La hectar sînt necesare 5 kg sămînţă cu puritatea de 95%, germinaţia de 75% și umiditatea maximă de 12% ; greutatea medie a 1 000 boabe este de cea 7,82 g şi la gram intră în medie 128 boabe. Seminţele se seamănă cu maşina, în rinduri, la 60—70 cm şi la adîncimea de 0,5—1 cm. Pentru ca sămînţă să cadă pe un strat îndesat şi la o adîncime uniformă, terenul se tăvălugeşte înainte de însămînţare şi după semănat, dacă structura solului permite acest lucru.
După 7—10 zile, cînd plantele încep să răsară şi se disting rândurile, se execută prima praşilă ; după 10—15 zile a doua praşilă şi plivitul pe rînd. Pentru o bună dezvoltare şi obţinerea de recolte mari, plantaţia trebuie întreţinută curată de buruieni, iar terenul afinat. În acest scop, în primul an se execută cel puţin patru praşile şi 1—2 pliviri. Tot în primul an se face şi rărirea plantelor pe rînd. Plantele se răresc atunci cînd au a patra pereche de frunze adevărate. Pe rînd, între plante, se lasă o distanţă de 30—40 cm.
Este important de reţinut că nalba de grădină este bine să fie semănată, în anul întîi, în cultură mixtă cu nalba de cultură sau cu gălbenele, în acest caz, pe intervalele nalbei de grădină se seamănă, cu aceeaşi semănătoare şi la aceeaşi distanţă, cultura intercalată de la care se obţine recolta în anul I, asigurîndu-se astfel un venit normal de pe suprafaţa cultivată.
O metodă bună este de a semăna nalba de grădină în cursul lunilor iunie-iulie, după o cultură timpurie ; pînă în toamnă plantele se dezvoltă, dînd flori în anul următor.
Toamna tîrziu, la sfîrşitul perioadei de vegetaţie, între rînduri se lucrează cu cultivatorul, iar rîndurile se bilonează uşor pentru a feri plantele de îngheţ. În anul următor, pînă la înflorire, se execută cel puţin două praşile (prima cît mai de timpuriu). De asemenea, între rînduri se prăşeşte după fiecare cules de flori.
În anul doi şi trei de cultură, pentru a stimula dezvoltarea ramurilor laterale care produc flori multe şi mari, vîrfurile tulpinilor se ciupesc.
Procedeul stabilirii producţiei medii la hectar este la fel ea la florile de nalbă de cultură, ţinîndu-se seama că din 6 kg flori cu receptacul rezultă 1 kg flori uscate, iar din 5 kg flori crude fără receptacul rezultă 1 kg flori uscate.
Ca seminceri se aleg numai plante bine dezvoltate, sănătoase, tipice speciei, cu flori de culoare purpurie-închis, de la care nu se va recolta nici o floare.
Nalba înfloreşte eşalonat, începând din luna iunie pînă în septembrie. Deoarece corola cade la 2 zile de la înflorire, pentru a se evita pierderile în flori, culesul se face zilnic, pe întreaga suprafaţă. Florile fără caliciu se recoltează cu mîna în momentul cînd încep a se închide, pentru că atunci corola lor se desprinde uşor de caliciu. Recoltarea se face numai pe vreme frumoasă, iar florile se adună în coşuri sau şorţuri.
Nerecoltarea florilor pe măsura apariţiei lor duce la îmbătrînirea plantelor, lemnificarea tulpinii şi încheierea ciclului de vegetaţie devreme, fără producţie de flori.
Cultura nalbei de grădină poate dura 2 ani pe acelaşi teren, cu o producţie constantă şi rentabilă. După o perioadă de 3 ani se înfiinţează o nouă cultură, însă pe un alt teren.
Plantele lăsate pentru a produce seminţe se recoltează atunci cînd seminţele au căpătat o culoare brună-închis. Se taie cu secera şi se leagă în snopi. După 2—3 zile se treieră.
Sămînţă obţinută nu se însămânţează în acelaşi an, deoarece are o germinaţie scăzută. Ea are o bună germinaţie abia după 2 ani de la recoltare şi scade după 4—5 ani.
Bolile, dăunătorii şi mijloacele de combatere: Nalba de grădină este atacată de rugina nalbei (Puccinia malvacearum), care se combate prin lucrări agrotehnice, ca în cazul nalbei mari.
Dintre dăunători, nalba de grădină este atacată de puricii nalbei şi de puricii mari (Pedagrica malvae şi P. fuscicornis) care se combat prin prăfuire cu Lindatox-3 sau Pinetox. Prăfuirea se repetă de 2—3 ori, la interval de 7—8 zile.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Florile se usucă în straturi foarte subţiri, pe rame, site, rogojini etc. în poduri, încăperi întunecoase şi bine aerisite sau în uscătorii speciale, la o temperatură maximă de 30°, cu un curent puternic de aer.
Florile se pot usca şi la soare, într-un strat subţire de un rînd de flori. Cînd sînt fără caliciu se usucă în 5—6 ore aproape complet şi apoi se poate continua uscarea în strat de 4—5 cm, în încăperi umbroase şi bine ventilate. Florile cu caliciu se usucă mai încet, caliciul conţinînd apă multă ; după 5—6 ore de expunere la soare se trec la loc umbros, în strat de un rînd de flori şi se întorc zilnic pînă la uscarea completă.
Decolorarea florilor se produce începînd din momentul cînd s-au uscat complet.
Florile se păstrează în saci de hîrtie, lăzi sau vrac, în încăperi uscate, întunecoase şi aerisite, ferite de insecte, rozătoare şi praf. La ambalate, cînd florile sînt prea uscate, se lasă să se umezească puţin, pentru a se evita sfărîmarea lor, punîndu-se în încăperi găleţi cu apă.
Condiţiile de recepţie pentru produsul Flores Malvae arborae sine calicibus prevăd ca produsul să fie format din flori fără caliciu de culoare cît mai apropiată de negru-violaceu, fără corpuri străine organice, conţinînd ca impurităţi max. 1% flori brunificate sau decolorate şi max. 0,5% resturi de caliciu, corpuri străine minerale — max. 0,25%, umiditate — max. 11%.
Observaţii: La cerere, florile se pot recolta şi cu caliciu, obţinîndu-se produsul Flores Malvae arboreae cum calicibus.
Compoziţie chimică : Florile conţin mucilagii, fitosterine, substanţe de natură albuminoidă, pigmenţi antocianici formaţi din glicozide ale delfinidinei între care mirtilina, colorant izolat în stare pură şi de cercetători din ţara noastră.
Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice: Acţiune emolientă. Utilizată pe scară redusă în afecţiuni ale aparatului respirator şi sub formă de gargară în inflamaţii buco-faringiene. La prepararea oţetului aromatic. Mult utilizată în industria alimentară ; colorant lipsit de nocivitate.
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!