Mur
Rubus fruticosus L.
Mur ; Fr. : Ronce, Mure ; G.: Brombeere ; M.: Hamvas szeder ; R. : Ejevika
Sub sinonimia de R. fruticosus L. sînt in prezent mai mulţi taxoni între care de interes medicinal la noi se recoltează speciile : Rubus plicatus Whe et N., R. candicans Whe, R. sulcatus Vest. şi R. tomen-tosus Borkh. Ca plantă medicinală şi ca sortiment comercial se păstrează vechea denumire a speciei lineene R. fruticosus L.
Caractere de recunoaştere : Planta: Arbuşti viguroşi, cu ghimpi puternici în formă de gheară, arcuiţi, înalţi de 1—2 (3) m ; tulpina : cu lăstari muchiaţi, cu ghimpi dispuşi uniform pe muchii ; frunze : imparipenate, cu 5 foliole inegale, cele de Ia bază mai mici, cea terminală mult mai mare, acuminate, cu dinţi neregulaţi pe margine, pe dos mai deschise, cu peri pe nervura principală şi ramificaţiile ei; peţiolul are ghimpi încovoiaţi; flori : în raceme, albe, pe tipul 5, cu petale mari (1,2—1,6 cm) ; fructe : polidrupe negre brumate la maturitate, bine dezvoltate.
înflorire : VI—VIL
Materia primă: Folium Rubi fruticosi formată din foliolele frunzelor, fără peţiolul principal, dinţate pe margini, de culoare verde-închis pe partea superioară, puţin mai deschis pe cea inferioară. Miros plăcut, gust astringent.
Ecologie şi răspîndire mur : Plante din regiunea deluroasă, de la marginea pădurilor, tufişuri, pe coastele dealurilor. Solicită în general luminozitate directă, umiditate moderată, soluri revene. Se poate recolta în întreaga regiune de deal a ţării.
Recoltare: Se recoltează foliolele prin strujire, înainte şi în timpul înfloririi. Datorită ghimpilor de pe peţiol mina va fi apărată cu o mănuşă sau ciorap de lînă sau pînză tare, cusută în mai multe.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Uscarea pe cale naturală se face la umbră, în poduri acoperite cu tablă sau şoproane, pe rame sau pe duşumea curată, acoperită cu hîrtie, în strat subţire, întorcîndu-se din cînd în cind, cu grijă, pentru a nu se fărîmiţa. Uscarea artificială se face la 40—50°. Randamentul la uscare 3—5/1.
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd un conţinut de impurităţi de max. 2% foliole decolorate sau brunificate şi max. 3% resturi din peţiolul principal, corpuri străine organice şi minerale — max. 0,5% pentru fiecare, umiditate — max. 13%.
Compoziţie chimică : Frunzele conţin tanin, flavonoide, acizi : malic, lactoizocitric, succinic, oxalic etc. ; vitamina C (cca 40 mg%),inozitol etc. Fructele conţin acizi organici, pectine, grăsimi, pentozane,antociani între care crizantemina, acid folic, vitamina C, magneziu.
Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice : acţiune astringentă, antidiareică. Utilizat în special ca succedaneu al ceaiului chinezesc. Extern sub formă de gargară în inflamaţiile orofaringiene. Local în fisuri anale şi hemoroizi.
Confuzii: Denumirea de „mur" este dată şi speciei Rubus caesius L. — murul de mirişte, care creşte în zona de cîmpde, pe răzoare, pe lîngă garduri, pe marginea apelor şi ale cărui frunze nu sînt solicitate. Deosebirile morfologice se referă la : — portul plantei — mai redus la cel de mirişte, cu lăstari slabi ; ghimpii sînt mult mai mici, dar foarte deşi ; — frunzele au 3 foliole (faţă de 5 la R. fruticosus) ; — fructele sînt incomplet dezvoltate, cu unele drupe mult mai mici (la R. fruticosus fructe bine şi mai uniform dezvoltate)
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!