Drob, Măturice ;Fr.:Genet a balai ;G.:Besenfriem ;M.:Kozonseges seprozanot ;R.:Jarnoveţ metelciatîi
Caractere de recunoaştere: Planta: Arbust erect, ramificat, înalt pînă la 2 m, care drajonează puternic, fiind invadant: ; tulpina : cu numeroase ramuri subţiri, alipite de tulpină, cu 5 muchii, verzi tot anul; frunze : cele bazale trifoliate, cu foliole ovate, de 1—2 cm ; spre vîrful lujerilor sînt simple, cele tinere sînt foarte păroase, apoi glabre. cad devreme (spre sfîrşitul verii) ; flori : papilionate, galbene-aurii, aşezate cîte 1—2 la subsuoara frunzelor dinspre vîrful ramurilor ; fructe : păstăi înguste (4 cm lungime şi 0,8 cm lăţime), negricioase, cu peri lungi, cu cîte 8—15 seminţe.




Înflorire : V—VI.
Materia primă: Herba Sarothamni sau Herba Spartii scoparii, formată din ramurile tinere, verzi, fără frunze sau flori. Tulpinile tinere şi ramurile sînt subţiri, 5-muchiate. Nu au miros iar gustul este amărui. La cerere se recoltează numai florile (Flores Sarothamnii), care in stare uscată sînt galbene-brune, cu miros plăcut, fără gust caracteristic.
Ecologie şi răspîndire : Introdus la noi din Europa sudică şi centrală, mai ales în zonele destinate creşterii vînatului şi prin parcuri. Fiind puţin pretenţios faţă de sol şi rezistent la secetă, dar fiind afectat de temperaturile scăzute, s-a răspîndit mult în zone ferite, mai ales în Banat, devenind subspontană. Ocupă suprafeţe mari în judeţul Caraş-Severin (lîngă Sasca Montană pe coaste, Slatina-Nera, Bocşa Română, Soceni, Reşiţa, Orşova, Surduc, Forotic, Valea Prigor). Se mai poate recolta şi în judeţul Alba (Galda de Sus), Arad (Săvîrşin, Arăneag la Căsoaia, Cuvin, Ghioroc, Ilteu, Troiaş, Moneasa), Bihor (între Oradea şi Oşorhei pe calea ferată).
Deoarece planta interesează în perspectivă industria chimică, trebuie combătute tendinţele de defrişare a arbustului care au apărut în ultimul timp, cu atît mai mult cu cît creşte pe terenuri improprii pentru alte plante, fixează solurile şi le îmbogăţeşte în azot datorită nodozităţilor cu bacterii fixatoare de pe rădăcină.
Recoltare : Partea aeriană se recoltează în perioada cînd tulpina nu este foliată şi anume în octombrie-noiembrie sau toată iarna, cînd are cel mai mare conţinut în sparteină.Se taie numai ramurile tinere, verzi, cu ajutorul foarfecii de vie.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: După îndepărtarea ramurilor bătrine, cenuşii sau negricioase, se face uscarea cît mai rapidă pentru a se evita înnegrirea, fie pe cale naturală — în locuri acoperite (şoproane, poduri acoperite cu tablă), fie pe cale artificială la 50—60°. Randamentul la uscare 2/1.
Prin condiţiile tehnice de recepţie nu se admit tulpini cu baza mai groasă de 1 cm şi corpuri străine organice, corpuri străine minerale — max. 1% Şi umiditate — max. 13%.
Compoziţie chimică : diferită în funcţie de organul de plantă ; astfel, ramurile tinere conţin alcaloizi între care în principal 1-sparteina (0,50—0,80%), genisteina şi sarotamnina fiind consideraţi stereoizomeri. Florile conţin un flavonoid — scoparozidul — prezent în cantităţi mici şi în ramuri şi alţi compuşi flavonoidici. Tot din ramuri s-au izolat hidroxitiramina sau dopamina, tiramina, epinina, amine care au fost identificate în mici cantităţi şi în flori. Materia primă conţine şi săruri minerale.
Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice: Sparteina este un gangioplegic, reducînd conductibilitatea nervoasă la nivelul ganglionilor vagului şi simpaticului, fiind prin aceasta un deprimant miocardic de tip chinidinic. Excitabilitatea anormală cardiacă este diminuată sau suprimată. Totodată, sparteina are acţiune analeptică respiratorie, iar asupra uterului acţiune ocitocică. Literatura de specialitate citează şi o acţiune protectoare a sparteinei faţă de veninul de viperă. Sparteina este unul dintre alcaloizii puţin toxici fiind utilizată drept sedativ cardiac sau tonic cardiac de întreţinere în pauzele tratamentului digitalic, iar în obstetrică ca ocitocic.
Florile, mai puţin utilizate, au proprietăţi diuretice datorită flavonoidelor, iar ramurile şi fructele verzi sub formă de extract apos ca vasoconstrictor hemostatic în special în epistaxis datorită conţinutului în hidroxitiramină. Sulfatul de sparteină este înscris în F. R. IX, producîndu-se la noi în ţară.
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!