Lumînărica
verbascum phlomoides
Verbascum species
(V.phlomoides L.; V. thapsiforme Schrad.; V.thapsus L.)
Lumînărică; Fr.: Bouillon blanc; G.: Konigskerze; M.i Okorfarkkoro; R.: Koroviac.
Caractere de recunoaştere: P1 a n t a : Specie ierboasă bienală, erectă, neramificată de obicei, înaltă pînă la 1,5—2 m, acoperită în întregime cu un înveliş de peri pîsloşi; în primul an formează numai o rozetă de frunze bazale, iar în anul II tulpina floriferă; rădăcina: fuziformă, groasă pînă la 2 cm; tulpina: cilindrică, dreaptă, foliată, iar la partea superioară cu flori; frunze: eliptice, cu marginea crenată, cele bazale cu limb lung de 10—30 cm şi lat de 4 —10 cm cu peţiol cît jumătatea limbului, cele tulpinale din ce în ce mai mici spre vîrful tulpinii, scurt peţiolate (V.phlomoides) sau decurente — fără peţiol, prelungindu-se pe tulpină; pe faţa inferioară au peri stelaţi foarte deşi, care dau un aspect pîslos şi o culoare cenuşiu-argintie, pe faţa superioară perii sînt mai rari; flori: dispuse în raceme terminale, în cadrul cărora 2—9 flori sînt protejate de către o bractee; caliciul este scurt (pînă la 1 cm), din 5 sepale separate pînă aproape de baza acestuia, corola galbenă-aurie, din 5 petale unite la bază într-un tub scurt, iar apoi rotată, la exterior cu peri stelaţi; cele 5 stamine sînt organizate în două grupe; fructe: capsule lat elipsoidale, lungi de 5 — 9 mm, cu peri deşi.
Înflorire: VI-VIII (IX).
Materia primă: Flores Verbasci — flori recoltate fără caliciu cu corola de obicei rotată, de culoare galbenă, cu diametrul de 3.5—55 mm (V.phlomoides şi V.thapsiforme) şi de 12—20 mm la V. thapsus la care diferă şi forma corolei care este concavă pînă la infundibuliformă. Uneori, prin transparenţă, petalele prezintă puncte fine. Exterior, corola este stelat-tomentoasă şi alburiu-ciliată la baza lobilor superiori. Staminele sînt neegale: cele două anterioare mai lungi (5—8 mm) sînt glabre, iar cele trei posterioare mai scurte (3—5 mm) au filamentele spre vîrf clavate şi dens-lanat-păroase de jur împrejur. Anterele celor 2 stamine anterioare sînt lung decurente, aproape de două ori mai scurte decît filamentele lor. Mirosul florilor uscate este uşor aromat, iar gustul dulce-mucilaginos. Figurează în F.R.IX.
Ecologie şi răspîndire: Plantă de locuri ruderale, creşte în locuri puternic însorite, suportînd temperaturile ridicate şi uscăciunea excesivă, datorită învelişului pîslos de peri. Vegetează îndeosebi pe soluri uşoare, aluvionare, nisipoase sau chiar pietroase; nu suportă soluri grele, argiloase, acide, cu apă stagnantă.
Se întîlneşte pe terenuri necultivate, uscate, de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, în păşuni aride, în tăieturi de pădure din zone mai joase şi mai ales pe prundişul de pe marginea apelor, în special în zona de şes şi deal, în întreaga ţară, mai ales în Transilvania şi Banat (judeţele Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Sălaj), Oltenia (Dolj, Olt), Muntenia (Argeş, Buzău, Brăila, Dîmboviţa, Prahova), Moldova (Neamţ, Suceava).
Recoltare: Florile se recoltează eşalonat, pe măsura deschiderii lor (nu se recoltează nici flori nedesfăcute, nici cele căzute), din iunie şi pînă la începutul lui septembrie.
Recoltarea se face prin ciupirea corolei cu stamine, dimineaţa, după ce se ridică rouă, numai pînă la orele 11 — 12, întrucît corola se închide cînd soarele încălzeşte puternic. Florile recoltate se pun cît mai afînat în cutii de carton sau coşuleţe mici.
În timpul recoltării şi mai ales la prelucrare, trebuie luate măsuri de protecţie, deoarece perii plantei inflamează pielea, mucoasele, ochii. De aceea, se va purta îmbrăcăminte cu mîneci lungi şi închisă la gît, iar în timpul lucrului nu se va duce mîna la nas, ochi, pe faţă. După terminarea lucrului, se vor spăla mîinile şi faţa.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: După îndepărtarea florilor nedesfăcute şi a resturilor de caliciu, florile se pun la uscat pe rame sau hîrtii, într-un singur strat, cît mai expuse la soare, pentru ca uscarea să se facă rapid. Peste noapte şi pe vreme umedă, uscarea se continuă în camere încălzite şi aerate (la soare puternic, în plină vară, uscarea se poate încheia într-o zi).
Pe cale artificială se ţin la 50—60°.
Procesul de uscare este foarte important pentru obţinerea unui produs cu aspect comercial, care să-şi păstreze acea culoare caracteristică galben-aurie. Uscarea la temperaturi prea înalte sau, dimpotrivă, cea prea lentă, duc la brunificarea sau decolorarea produsului.
Este important de asemenea modul de conservare a produsului după uscare, florile trebuind să fie puse în cutii de tablă sau borcane acoperite, eventual cu puţină clorură de calciu sau altă substanţă care să absoarbă vaporii de apă.
Randament la uscare 8—9/1.
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca produsul să fie format numai din corolă şi stamine, cu o culoare galbenă-aurie, admiţîndu-se ca impurităţi max. 3% flori brunificate şi max. 2% boboci şi alte părţi din plantă, corpuri străine organice — max. 0,5% şi minerale — max. 0,25% şi umiditatea cea mai redusă dintre toate produsele din flora spontană — de max. 8%.
Compoziţie chimică: Florile conţin cea 2,5% mucilagii; saponozide; verbascozid care prin hidroliză dă acid cafeic, alcool, glucoza şi ramnoză; tanin, rezine, ulei volatil, zaharoză, carotenoizi (antoxantină, a-crocetină, fitosteroli (verbasterol), urme de aucubozid etc.
Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice: Datorită mucilagiilor şi saponozidelor au proprietăţi emoliente şi expectorante, fluidificînd secreţiile bronşice. Au şi proprietăţi sudorifice.
Se utilizează în amestecuri de specii pectorale sau ca atare sub forma de infuzie în inflamaţiile acute ale bronhiilor şi ca diaforetic. Intră în compoziţia „Species pectorales" (F.R.IX).
Confuzii: Pe lîngă speciile medicinale menţionate mai sînt şi altele asemănătoare, cu corola galbenă (V. lychnitis L., V. banaticum Roch., V. speciosum Schrad.) care au filamentele staminelor galbene pînă la portocaliu. O diferenţiere între acestea şi speciile medicinale este destul de dificilă şi se poate face numai pe baza caracterelor sistematice.
Mai uşor se diferenţiază speciile la care filamentele staminelor sînt purpuriu-violaceu viloase (V. nigrum L., V. glabratum Friv., V. blattaria L.).
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!