Dud alb     Dud negru

 

Morus alba L.   Morus nigra L.

 

Fr.: Murier blanc ; Miîrier noir ; G.: Weisser Maulbeerbaum ; Schwarzer Maulbeerbaum ; M. : Feher eperfa ; Fekete eperfa ; R. : Tut belîi ; Tut ciornîi

 

Caractere de recunoaştere: Planta : Arbore pînă la 15 m înăl­ţime, tulpina : dreaptă, se ramifică de la mică înălţime, coroană rară ; scoarţa : cenuşie-deschisă, se transformă timpuriu în ritidom cenuşiu-brun, cu crăpături largi; mugurii : mici (3 mm), ovoizi; frunzele : ovate, lungi de 6—18 cm, întregi sau cu 3—5 lobi inegali, margini neregulat-serate, nervuri evidente ; florile : unisexuate ; cele mascule cilindrice (1—2 cm), cele femele oblongi (0,5—1 cm) ; fructele : duda reprezintă un fruct compus, format din numeroase drupe false mici dispuse pe axul inflorescenţei care devine şi el cărnos.

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

dud alb,dud negru
From selene

 

 

 

înflorire -(V).

 

Materia primă: Folium Mori species, frunze polimorfe, ovate sau eliptice, pe margini neregulat serate, uneori nelobate sau inegal lobate, lung peţiolate (2—5 cm), cu nervuri evidente, la dudul negru mai groase şi mai aspre la pipăit decît la cel alb ; de culoare verde caracte­ristică pe faţa superioară, palid-verzui pe cea inferioară. Fără miros şi fără gust.

 

Ecologie şi răspîndire : Originar din Japonia şi China, la noi cul­tivat pe marginea drumurilor, în grădini, livezi, vii ; adesea sălbăticit, mai ales în păduri de luncă. Este specie iubitoare de căldură, suportînd bine atît seceta cît şi îngheţul; se dezvoltă bine pe soluri uşoare, revene. Răspîndit în toată ţara în regiunile de cîmpie şi dealuri joase.

 

Recoltare: Perioada optimă mai-iunie, cînd frunzele sînt tinere. Se recoltează prin ciupire frunzele fără peţiol sau prin strujire, îndepărtîndu-se ulterior peţiolul.

 

Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Uscarea naturală se face la umbră, în strat subţire, pe rame sau hîrtie, în şoproane sau poduri bine aerisite. Uscarea artificială se face la 50—60°. Randamentul la uscare 3—4/1.

 

Condiţiile tehnice de recepţie prevăd frunze fără peţiol cu max. 3% impurităţi (frunze decolorate) ; corpuri străine organice max. 0,5% şi minerale max. 0,25% ; umiditate — max. 13%.

 

Compoziţie chimică : Tanin, acid aspartic, acid folic şi acid folinic, arginină, compuşi volatili : butilamină, acid acetic, propionic, izobutiric, aldehide, cetone, β — caroten, maleat şi carbonat de calciu ; fructele conţin antociani, tanin, acizi organici, glucide şi pectine, vitamina C, săruri minerale.

 

Acţiune farmacodinamică — utilizări terapeutice : Utilizat empiric în formele incipiente şi uşoare de diabet; acţiunea hipoglicemiantă a fost confirmată de unii autori ; s-au obţinut unele rezultate pozitive şi în distrofii ale miocardului.

Frunzele de dud intră în compoziţia ceaiului dietetic.

În literatura de specialitate mai veche sînt citate utilizări ale scoarţei de rădăcină pentru acţiunea purgativă şi tenifugă ; fructele ima­ture ca astringente — antidiareice, iar fructele mature ca laxative.





      



Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!