Coada racului

 

Potentilla anserina L.

Coada racului; Fr. . Anserine, Argentine ; G. : Gănsefingerkraut ; M.: Libapimpo ; R. : Lapciatka guşinaia


Caractere de recunoaştere : Planta: Specie erboasă perenă, cu numeroase tulpini culcate, înrădăcinate la noduri ; partea subterană : rizom gros, cilindric, cu rădăcini adventive filamentoase ; tulpini ae­riene : foarte lungi, repente, înrădăcinate la noduri ; frunze : alungite pînă la 20 cm, divizate în 13—21 foliole alungit-ovate, adînc serate, pe faţa inferioară argintiu păroase, dispuse in rozetă şi avînd la bază stipele mari multifidate ; flori : solitare, lung pedunculate, de 18—20 mm diametru, cu 5 petale aurii aproape duble decît sepalele ; fructe : poli-achene pe care rămîn stilurile persistente.

coada racului

 

coada racului

 

coada racului

 

 

înflorire : V—IX.

 

Materia primă: Herba Anserinae — părţile aeriene ale plan­tei recoltate în timpul înfloririi. Materia primă este formată din tulpi­nile laterale subţiri, din frunzele bazale scurt peţiolate, întrerupt penatifide, alungit obovate, din frunzele tulpinale cu stipele mari, cu auricule ovate, multifidate, cu foliole dinţate, verzi pe partea superioară şi argintii pe cea inferioară şi din florile solitare galbene-aurii. Materia primă uscată este verde-alburie, fără miros, cu gust astringent.

 

Ecologie şi răspîndire : Plantă de lumină, răspîndită mult în locuri nisipoase şi pietroase în lungul rîurilor, rămînînd însă caracteristică pentru sate, pe lîngă garduri şi prin şanţuri, unde creşte în masă, excluzînd aproape alte specii din zona ei de răspîndire. Altitudinal se ridică din zona de cîmpie pînă la 1 300—1 500 m, dar în cantităţi mai mari în special în zona de deal, in Transilvania (judeţele Alba, Arad, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş), Muntenia (Argeş, Pra­hova), Moldova (Neamţ, Suceava).

 

Recoltare: Se face în tot timpul înfloririi, fie prin rupere cu mina, fie cu secera, fie chiar cu coasa, dat fiind faptul că planta creşte în masă. Nu se va recolta din sate.

 

Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Dacă planta s-a recoltat prin cosire, este necesară o foarte atentă alegere a plantelor străine ca şi a tulpinilor aeriene tîrîtoare care nu sînt admise în produs.

Uscarea se face la umbră, în strat subţire, iar pe cale artificială la 50—60°. Randamentul la uscare 4—5/1.

Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca impurităţi max. 1% plante brunificate sau decolorate şi max. 1% tulpini tîrîtoare, corpuri străine minerale şi organice — max. 1% pentru fiecare, umiditate — max. 13%.

 

Compoziţie chimică: Părţile aeriene conţin 7—11% tanin, iar cele subterane pînă la 20% tanin. In materia primă se mai găsesc substanţe amare, mucilagii, ulei volatil, flavonoizi, săruri minerale etc.

 

Acţiune farmacodinamică — întrebuinţări terapeutice : Sub formă de pulbere, infuzie sau extract hidroalcoolic această specie datorită taninului pe care îl conţine acţionează ca astringent scăzînd secreţiile mucoaselor, permeabilitatea capilarelor şi a membranelor celulare. Datorită flavonoizilor are proprietăţi uşor spasmolitice asupra muscula­turii netede a intestinelor şi uterului. Acţionează la fel şi asupra spas­melor pilorice ale stomacului. Intră in compoziţia ceaiului antidiareic.

 

Confuzii: Specia Potentilla anserina se poate confunda cu altă specie din genul Potentilla care are tulpini tîrîtoare şi flori galbene so­litare şi anume P. reptans (cinci de­gete), dar la care frunza, aşa cum o arată şi numele popular, are cinci foliole dispuse palmat (uneori 3), (fig.).

 

coada racului deosebiri



Alte articole din aceasta categorie:



      



Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!