Coacaz negru
ribes nigrum
Ribes nigrum L. ; Fr. : Cassis ; G.: Schwarze Johannisbere ;M. : Fekete ribizke ; R. : Smaradina ciornaia
Caractere de recunoastere : Planta: Arbust inalt pina la 1—2 m,nespinos ; tulpina : erecta, ramificata puternic, cu scoarta la inceput de culoare palida, apoi cenusiu-galbuie la ramurile tinere, iar la cele batrine negricioasa ; frunze : cu 3 lobi ascutiti, neregulat dublu serati pe margine, late de 5—10 cm ; pe dos sint de culoare verde palid, cu peri dispusi neregulat pe nervuri si glande caracteristice, ca niste puncte galbene stralucitoare ; flori : grupate cite 5—10 in raceme, galbui catre exterior si rosiatice spre interior, sint lungi de 7—9 cm, pe tipul 5,au receptacul campanulat, iar sepalele reflecte sint de doua ori mai lungi decât petalele ; fructe : bace sferice de cea 1 cm, negre cu puncte galbene.
Inflorire : IV—V.
Materia prima: Folium Ribis nigri — frunze aproape rotunde, la baza cordate, late de 5—10 (12) cm, 3—5 lobate cu lobii neregulat dublu serati, pe fata superioara glabre, mate, pe cea inferioara paroase in special de-a lungul nervurilor, cu numeroase glande punctiforme galbene.
Ecologie si raspindire: in flora spontana se intilneste prin paduri si tufisuri din zona montana, suportind umbrirea, avind rezistenta mare la geruri si ingheturi, dar exigenta ridicata fata de umiditate. Se localizeaza pe soluri mai grele si umede. La noi este considerat relict glaciar, crescind sporadic in Transilvania (judetele Bistrita-Nasaud, Cluj,Harghita, Covasna, Alba) si Moldova (Bacau).Principala sursa pentru recoltarea produsului medicinal o constituie insa culturile in curs de extindere din zonele de deal, mai ales in judetele Satu Mare, Bihor, Maramures, Cluj, Dimbovita.
Recoltare: se face de preferinta in perioada mai-iunie ; deoarece insa aceasta poate duce la nediferentierea mugurilor de rod pentru anul urmator se poate face si concomitent sau imediat dupa recoltarea fructelor, in itulie.Recoltarea se face prin strujire, numai la o parte din ramuri, pentru a putea permite vegetarea in continuare a plantei.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii:Uscarea se face la ttmbra, in strat subtire, in locuri bine aerisite, iar cea artificiala la 40—50°. Randamentul la uscare 3—4/1. Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din frunze petiolate, admitindu-se max. 5% impuritati (frunze brunificate,patate), corpuri straine organice — max. 0,5% si minerale — max. 1%,umiditate — max. 13%.
Compozitie chimica: taninuri, rutozid, vitamina C, urme de ulei volatil de culoare verde (pina la 0,2%) format din carburi terpenice.Fructele contin cca 150 mg% vitamina C, vitamine din complexul B, acizi organici (citric, malic etc), pectine, zaharuri, antociani,ulei gras, flavonoide (miricetol, cvercetol, carnferol),calciu,fier,potasiu,fosfor,vitamina PP.
Actiune farmacodinamica — utilizari terapeutice:Frunzele sint utilizate in medicina populara ca diuretic, in afectiuni cardiace, reumatism, guta. Fructele sint folosite in alimentatie sub forma de gem, sirop,vin, lichior. La fel ca si fructele de afin, fructele de Coacaz negru sint utilizate datorita pigmentilor antocianici pe care-i contin pentru prevenirea accidentelor vasculare si pentru a mari acuitatea vizuala la cei care lucreaza in subteran, la aviatori, scafandri etc. Au acţiune tonică generală,vitaminizantă,remineralizantă,fiind recomandate şi în cazurile de surmenaj,în stările anemice,în cazurile de deficit de fier.
Confuzii:in flora spontana si in cultura mai sint si alte specii de Ribes dintre care mai raspindite sint : R. alpinum (Coacaz de munte),R, aureum (Coacaz auriu), R. grossularia (Agris), R. rubrum (Coacaz rosu). La maturarea fructelor este evidenta culoarea neagra a fructelor caracteristica numai pentru R. nigrum, iar inainte de maturare caracterul deosebitor il reprezinta punctele galbene stralucitoare de pe dosul frunzei. 
Alte specii cu importanta medicinala
Parnassia palustris L. (Sopirlita alba)
— delicata planta erbacee cu flori albe din pasuni mlastinoase montane. Partea aeriana, bogata in tanin, este tonica si astringenta, utilizata in medicina populara contra diareelor rebele, „singerarilor" si in metroragii, fiind indicata, de ase menea, drept calmant pentru dureri intestinale si „senzatia de arsura la stomac" (hiperaciditate). 
Philadelphus coronarius L. (Lamiita ; Iasomia de gradina)
— arbust ornamental cultivat, cu flori placut mirositoare, utilizate in medicina populara contra leucoreei. Aceasta actiune a fost confirmata de cercetarile stiintifice efectuate in tara noastra. 
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!