Castanea sativa Mill.
castan comestibil
(C. vesca Gaertn.) Castan ; Fr. : Chataignier ; G. : Kastanienbaum ; M. : Szelid gesztenye ; R. : Kastan pasevnii.
Caractere de recunoaștere:Planta: Arbore care atinge pina la 25-30 m inaltime si diametre foarte mari ; tulpina : dreapta,cilindrica,ramificatie bogata, dind o coroana deasa si intinsa lateral ; scoarta : cenusie-verzuie cu pete albicioase (la batrinete ritidom cu crapaturi adinei) ; mugurii : turtiti, ovoizi, laterali fata de o cicatrice, cu trei urme de fascicule ; frunzele : oblong-lanceolate, pe margine cu dinti, nervuri proeminente, lungime 8-18 (22) cm, latime 4-8 cm ; florile : unisexuate ; cele mascule in amenti cilindrici, erecti, lungi de 10-20 cm ;cele femeiesti - solitare sau cite 3, la baza amentilor masculi, inconjurate de un involucru spinos ; fructul : achena de 2-3 cm, brun-inchis,cite 1-3 intr-o cupa spinoasa provenita din involucru si care se desface in 4 valve
inflorire (VI).
Materia prima: Folium Castaneae este formata din frunzele recoltate vara. Ele sint lungi de 8-18 (22) cm, late de 4-8 cm, cu petiolul scurt, oblong-lanceolate, ascutite la virf, dintate pe margini,cu dinti mari spinosi, de culoare verde mai inchis pe partea superioara si mai deschisa pe partea inferioara. Nu au miros, gustul este astringent.
Ecologie si raspindire:Specie mediteraneana, la noi in statiuni adapostite, cu climat cald si umed (in judetul Maramures in zona orasului Baia Mare si in Oltenia - in judetul Gorj la Tismana, Polovraci, Pestisani, Izverna, Sohodol, Cerneti, Baia de Arama, Closani).In alte localitati a fost adus prin cultura, dar este sporadic si sufera din cauza ingheturilor.
Recoltare:Epoca optima iulie-august. Se face prin strujirea frunzelor.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii:Uscarea naturala se face la umbra, punind frunzele intr-un singur strat, pe rame sau hirtie,in poduri sau soproane bine aerate, iar artificial la 50 grade. Randament la uscare 4-5/1.
Conditiile tehnice de receptie prevad :impuritati - frunze brunificate - max. 5%, resturi de planta - max. 2%, corpuri straine organice si minerale - max. cite 0,5% la fiecare ; umiditate - max 13%.
Compozitie chimica :In frunze sint prezente taninuri care dupa hidroliza dau acid elagic si glucoza si mici cantitati de cvercetina, acid cumaric, camferol, acid cafeic, acid dihidrodigalic, vitamina E, saruri de magneziu si fosfor. Taninurile de natura catehica sint prezente in scoarta, lemn, muguri, frunze si fructe. in scoarta este prezent si hamamelitaninul, iar in lemn castalgina, castalina, vescalgina, vescalina, un acid si un alcool triterpenic. Fructele contin substante proteice, amidon si ulei gras.
Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice :Extractul apos din frunze si tinctura preparata din extractul fluid are actiune sedativa asupra centrilor respiratori, in special asupra centrului tusei. Datorita acestui fapt, frunzele de castan se utilizeaza impreuna cu alte plante pentru obtinerea unor medicamente antitusive. Frunzele au proprietati bacteriostaitice.
Confuzii :Din cauza numelui popular de "castan" exista confuzii reciproce cu frunzele de Aesculus hippocastanum (castanul salbatic) de care sint insa foarte diferite morfologic, acestea fiind palmat compuse.
Observatii:Importanta medicinala mai au : scoarta (Cortex Castaneae) - utilizata odinioara ca astringent (datorita continutului in tanin) si febrifug ; semintele (castanele) folosite in alimentatie constituie totodata un remediu popular in diareele benigne.
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!