Colchicum autumnale L.
Brînduşe de toamnă
Fr. Colchique, Safran des pres; G.: Herbstzeitlose; M.: Oszi kikerics ;R.: Bezvremennik osenii.
Caractere de recunoaştere: Planta: Specie erbacee perenă, lipsită de tulpină aeriană, înaltă de 20—45 cm; partea subterană;bulbotuber piriform voluminos, lung de cea 4—5 cm şi gros pînă la 3 cm, bombat pe o parte, învelit cu tunici brune, de la partea inferioară cu numeroase rădăcini adventive scurte (1—2 cm) spre bază, iar spre vîrf cu 3—5 muguri; frunze: 3—4, de formă lanceolată, glabre, cu nervaţiune paralelă, erecte, una dintre ele mult mai groasă şi cu vagină, lungime 25—40 cm, lăţime pînă la 3—3,5 cm; apar primăvara timpuriu, iar la sfîrşitul lui august se veştejesc; flori, în număr de 1—3, apar după vestejirea frunzelor; partea bazală se află inclusă în bulbotuber, din care pleacă perigonul tubulos, foarte alungit (20—30 cm), violaceu, terminat în 6 lobi rotunjiţi, care protejează stilele şi staminele de aceeaşi lungime cu tubul perigonului; fructe: capsule lungi de 3—4 cm şi cu diametrul pînă la 3 cm, se deschid pe trei linii longitudinale; încep să se formeze prin luna mai, cînd au culoare verzuie, prin iulie, august devin albicioase, iar prin septembrie ajung la maturitate deplină, brunifieîndu-se; în interior numeroase seminţe brun-negricioase, sferice.
Înfloreşte: IX—X.
Materia primă: Semen Colchici, seminţe aproape sferice, de 0,8—2,0 mm în diametru, brune pînă la negricios-violaceu la exterior, punctat alveolat rugoase, scurt apendiculate. Suprafaţa este fin punctat-reticulată prezentînd în jurul hilului o îngroşare albicioasă ca o creastă. Fără miros, gust iute şi amar.
Ecologie şi răspîndire: Plantă caracteristică pentru fîneţe şi poieni din zona de deal şi munte, cu umiditate suficientă; nu suportă însă apa stagnantă. Vegetează bine în special pe soluri luto-nisipoase, mai puţin pe cele grele. Se pretează şi la cultivarea în parcuri cu scop medicinal-ornamental.
Specie răspîndită în majoritatea judeţelor din Transilvania în special în Cluj, Sălaj, Maramureş, Braşov, Covasna şi Harghita, în nordul Moldovei şi Bucovina (jud. Neamţ, Iaşi şi mai ales Suceava), în Subcarpaţii Meridionali (jud. Prahova, Dîmboviţa, Argeş, Vîlcea şi Gorj.)
Recoltare: Capsulele se recoltează atunci cînd au culoarea albicioasă, cu un început de brunificare spre vîrf, în luna august (dacă se întîrzie capsula se desface şi seminţele se pierd).
Deşi bulbotuberii sînt consideraţi de asemenea medicinali, este neindicată recoltarea lor, deoarece s-ar ajunge la distrugerea rapidă a bazinelor existente.
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: Capsulele se pun la uscat la soare cît mai puternic pe prelate (pe vreme umedă se poate face în încăperi încălzite şi bine aerisite) pentru a pregăti maturarea şi desfacerea lor şi se lopătează pentru ca uscarea să se facă în toată masa produsului. Capsulele uscate se fărîmă în mînă sau se bat uşor într-un sac, apoi se cern prin ciururi şi site cu ochiuri 2—3 mm. Seminţele se vîntură, după care se lasă încă 1—2 zile la uscare tot la soare. Se ambalează în saci de hîrtie şi se păstrează în locuri uscate deoarece sînt foarte higroscopice.
Pe cale artificială capsulele se pot usca la 50°. Randamentul la uscare 10—12 kg capsule/l kg seminţe uscate.
Datorită toxicităţii deosebite a capsulelor şi seminţelor, trebuie luate ca măsuri:
— strîngerea şi arderea tuturor deşeurilor;
— după recoltare sau după operaţiunile de prelucrare, lucrătorii se vor spăla bine pe mîini.
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca în produs să se găsească maximum 0,5% impurităţi (resturi din pereţii fructelor), corpuri străine organice şi minerale — max. 0,5% pentru fiecare, umiditate — max. 13%.
Compoziţie chimică: seminţele conţin 0,30 — 0,60% maximum 1% — alcaloizi de tip tropolonic dintre care în cantitate predomină colchicina precum şi alţi alcaloizi cu structură similară notaţi cu literele A, B, C etc. Între aceştia, alcaloidul F este identic cu colchamina sau demecolcina fiind un desacetil-metil-colchicină. Diferite alte subtanţe izolate în diferitele părţi de plantă şi notate tot cu litere (D, I, J, M, O etc.) nu sînt de natura tropolonică, iar elucidarea structurii multora dintre aceste substanţe mai necesită cercetări. Din această specie s-a mai izolat şi un glicozid-colchicozidul care prin hidroliză se dedublează în glucoza şi desmetil-2 colchicina.
Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice: Alcaloizii din Brînduşa de toamnă sînt foarte toxici, dar în doze terapeutice au acţiune antiinflamatoare şi analgezică fiind întrebuinţaţi în trecut în reumatism şi gută. Mecanismul de acţiune încă nu este pe deplin elucidat iar utilizarea acestor alcaloizi în afecţiunile indicate este limitată.
Colchicina este prima substanţă chimică pură izolată dintr-o plantă care s-a dovedit a avea acţiune mitoclazică. Pe baza acestei acţiuni este utilizată pentru obţinerea unor forme de plante poliploide.
Tot datorită proprietăţilor sale asupra diviziunii celulare colchicina a fost experimentată în terapia anticanceroasă dar datorită toxicităţii ridicate s-a renunţat la această substanţă. în schimb alţi derivaţi în special democolcina, mai puţin toxică, prezintă un oarecare interes în această direcţie.
Reacţie de identificare pentru seminţe. Din seminţe pulverizate se face un extract alcoolic (1: 10). După filtrare se iau 1—2 ml de extract, se evaporă la sec. Reziduul se dizolvă în 0,5 ml acid sulfuric concentrat şi se adaugă sub agitare 1—2 picături acid azotic fumant; apare o coloraţie albastră — violetă care dispare însă în cîteva secunde.
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!