Equisetum palustre L.
Barba ursului de bahne
Caractere de recunoaştere : tulpinile sînt verzi, brăzdate de 6—8 coaste adînci, cu lacuna centrală mică. Vaginile sînt verzi, de două ori mai lungi decît late, cu 6—12 dinţi lanceolaţi ascuţiţi, bruni, cu margine membranoasă albă (E. arvense nu are dinţii vaginilor cu marginea membranoasă albă). Ramurile simple au 5 coaste (muchii), mai puţin adînci cu lacună centrală (E. arvense are ramurile cu 4 coaste adînci şi fără lacună centrală). Suprafaţa tulpinii şi ramurilor este netedă (spre deosebire de E. arvense la care este aspră). Internodiul cel mai de jos al ramurilor este mai scurt decît vagina respectivă.
Specia Equisetum palustre L. nu se recoltează ca plantă medicinală deoarece conţine o serie de alcaloizi toxici între care palustrina şi palustridina prezenţi şi în E. arvense dar în cantităţi mult mai mici.
Este foarte toxică şi pentru sectorul veterinar, prezenţa în fîn atît a acestei specii, cît şi a altor specii ale genului fiind periculoasă. La cai poate produce pareza membrelor posterioare, iar la ovine şi bovine produce avort şi hematurie. Alcaloizii din speciile de Equisetum, în special la cabaline, ovine şi bovine, au o acţiune paralizantă asupra cen¬rilor cerebrali şi spinali, iar moartea poate surveni, în funcţie de cantitatea ingerată, după cîteva ore sau după cîteva zile. Intoxicaţiile la animale cu aceste specii se datoresc şi altor factori favorizanţi necondiţionaţi de prezenţa alcaloizilor.
Confuzii faţă de E. arvense(notat cu a,prezentat in figura A) : Trebuie prevenită cu multă atenţie recoltarea altor specii de Equisetum, care nu toate au proprietăţi medicinale ci chiar un grad înalt de toxicitate, cea mai periculoasă fiind Equisetum palustre care creşte în general în zone cu exces de umiditate.
Caractere de deosebire (fig de mai jos) :
E. palustre L. (Barba ursului de bahne) (notat cu p)— în general cu un singur fel de tulpini, terminate cu spic sporifer ; ramificaţiile în secţiune cu 5 muchii şi lacuna goală ; vagine cu margine membranoasă albă.
E. silvaticum L. (Ruşinea ursului) (notat cu s)— ramificaţii foarte subţiri, plecate în jos, terminate în mici spini.
E. maximum L. (Coada calului mare)(notat cu m) — mult mai înaltă (pînă la 1,20 m), groasă de 1—1,5 cm, foarte ramificată, ramificaţiile cu 8 muchii şi cu lacuna goală. Poate fi folosită în scop medicinal.
vezi si articolele despre coada calului(equisetum arvense) si parul porcului(equisetum maximum)
Alte articole din aceasta categorie:
Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!