Forme de administrare a plantelor medicinale

 

   Pentru a obține o eficiență terapeutică cit mai ridicată și pentru a oferi bolnavului o formă de administrare ușor accesibilă, plăcută la gust, plantele medicinale se utilizează fie ca atare, fie sub formă de extracte care conțin totalul de principii active sau numai un singur principiu activ. Prima condiție este ca materia primă să fie de bună calitate, adică să conțină substanțe active stabile în timp, iar procedeul de extracție a acestora să fie cel mai indicat. Amestecurile de plante așa numitele ceaiuri medicinale nu se fac la întîmplare ci după anumite reguli de bază ale fitoterapiei. Indiferent că este vorba de o parte dintr-o singură specie sau de amestecuri de specii — formele farmaceutice de administrare pentru uzul intern se fac de la caz la caz, ținînd seama de afecțiunea majoră și de eventualele afecțiuni secundare pe care le poate avea bolnavul.

  In continuare vor fi prezentate noțiunile principale pentru obținerea celor mai simple forme de administrare, respectiv acelea care stau la îndemîna oricui fără a necesita o aparatură specială.Un fapt important pentru a obține rezultate bune este ca bolnavul să se adreseze în primul rînd medicului care este singurul în măsură să precizeze diagnosticul și să indice medicația cea mai adecvată.

 

  Utilizarea empirică a plantelor medicinale, automedicația sau după sfaturile unor diletanți este de două ori dăunătoare : în primul rînd sustrage pe bolnav de la un tratament adecvat, iar în al doilea rînd utilizarea unor specii pentru o anumită afecțiune — chiar dacă este eficientă — poate fi dăunătoare pentru altă afecțiune pe care o are bolnavul.

Formele farmaceutice cele mai simple de administrare a plantelor medicinale sînt următoarele :

Pulberile

— care se obțin prin măcinarea fină a diferitelor părți din plantă înainte de întrebuințare și divizarea lor în casete conform indicațiilor pentru fiecare caz în parte, respectînd cantitățile prescrise. Prin procedee speciale din pulberi se pot obține tablete sau drajeuri.Aceste forme farmaceutice prezintă o serie de avantaje, ca : dozare precisă, administrare comodă chiar în timpul activității, protejarea unor principii active labile la agenții termici sau la unii solvenți etc. Extracția principiilor active are loc în sucurile gastro-intestinale. Sub această formă se pot administra un mare număr de plante, fie ca atare, fie sub formă de diferite amestecuri : Digilalis purpurea, Rharanus frangula, Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum, Carum carvi,Chelidonium majus, Gentiana lutea, Glycyrrhiza glabra, Inula helenium,Marrubium vulgare, Rheum officinale, Atropa belladonna etc. Cu toate că această formă de administrare prezintă o serie de avantaje, are ca principal dezavantaj faptul că sub formă de pulbere, în cazul în care nu se iau măsuri speciale de protejare, principiile active din plante se degradează mai repede decît în planta întreagă.

Infuziile

   sînt cele mai simple soluții extractive apoase obținute din materii prime de origine vegetală care au în special țesuturi friabile : părțile aeriene întregi ale plantei, frunzele, florile, mai rar rădăcini sau fructe. Pentru a obține o infuzie, materia primă se fragmentează și se umectează cu 3 părți de apă lăsîndu-se în repaus 5 minute.După acest timp se aduce în vasul de infuzare prevăzut cu capac cantitatea de apă prescrisă încălzită la fierbere. Vasul se menține pe o baie de apă în fierbere încă 5 minute, după care se lasă în repaus 30 minute la rece. Se filtrează și se stoarce materia primă prin presare într-un tifon. Infuziile se prepară la nevoie cel mult pentru un timp de 12 ore. Se păstrează la rece.

Maceratele

   sînt tot soluții extractive apoase obținute la temperatura mediului, ambiant. Sînt indicate în special pentru plantele care conțin mucMagii (Althaea officinalis, Malva sp., Linum usitatissimum,Viscum album etc). Materia primă vegetală întreagă sau fragmentată,după caz, se menține în contact cu cantitatea de apă prescrisă, de obicei 1/2—1 oră, în care timp se agită de 5—6 ori. Unele plante se lasă la macerat de seara pînă dimineața. Se filtrează prin tifon sau se decantează, iar materia primă se mai spală cu o cantitate mică de apă fără presare și se completează la cantitatea prescrisă. Se prepară la nevoie.

Decocturile

   sînt soluții extractive apoase obținute la cald din materia primă fragmentată și umectată în prealabil la fel ca și la infuzii cu 3 părți apă. După adăugarea cantității de apă prescrisă se menține timp de 30 minute în fierbere la foc domol sau mai bine pe o baie de apă în fierbere. Soluția extractivă obținută se filtrează fierbinte prin tifon dublu și se completează la cantitatea de lichid prescrisă prin presarea materiei prime și spălarea cu puțină apă fierbinte a acesteia. Se prepară la nevoie. Se poate păstra la rece fără de adăugare de conservant maximum 24 ore de la preparare. Prin decocție se obțin principiile active în special din rădăcini, rizomi, scoarță, fructe și semințe.

Tincturile

   sînt soluții extractive hidroalcoolice obținute prin diferite procedee (macerare, percolare, vibroextracție, dizolvarea extractelor sau a rezinelor etc.) din materii prime vegetale și amestec de apă și alcool în diferite proporții. Raportul apă alcool etilic și materie primă,precum și procedeul de obținere este prevăzut pentru obținerea unei tincturi în farmacopee sau tratate de specialitate și trebuie respectat întru totul. în general se utilizează alcool de 40—70°, iar raportul materie primă-alcool diluat este de 2:10 în cazul plantelor cu acțiune farmacodinamică obișnuită și de 1:10 pentru plantele care conțin principii active cu acțiune puternică. La acestea din urmă se va lua în considerare și conținutul în principii active a materiei deoarece, după cum se știe, acesta variază de la lot la lot. Pentru tincturi este recomandabil ca ele să fie procurate din farmacii.

Extractele

   sînt tincturi aduse la un grad mai înaintat de concentrație prin îndepărtarea solventului avînd o consistență fluidă, vîscoasă,moale sau chiar solidă. Extractele se obțin prin procedee industrial-farmaceutice care folosesc și alți solvenți decît soluțiile hidroalcoolice. Ele intră în compoziția a numeroase prescripții medicale de uz intern sau extern și în produse farmaceutice.

Apele aromatice

   sînt forme farmaceutice obținute prin dizolvarea  uleiurilor volatile în apă sau prin antrenarea cu vapori de apă a materiilor prime vegetale conținînd uleiuri volatile. Pentru mărirea capacității de dizolvare a uleiurilor volatile în apă se utilizează agenți tensioactivi. Apele aromatice se folosesc de obicei la prepararea unor poțiuni calmante.

Siropurile

   sînt tot forme farmaceutice obținute din plante, fructe sau sucuri de plante care conțin cel puțin 50% zahăr care împiedică fermentarea. In siropuri se pot adăuga tincturi, extracte sau anumite substanțe chimice care le măresc eficacitatea. Ele sînt preparate de obicei în farmacii sau în industria farmaceutică și sînt destinate uzului intern.

Vinurile medicinale

   sînt preparate farmaceutice obținute din materii prime vegetale fragmentate, prin macerare în vin. Sînt destinate uzului intern în special ca stimulente ale poftei de mîncare, datorită cărui fapt poartă și denumirea de vinuri tonice. Sînt contraindicate celor cu gastrite hiperacide, hipertensivilor și celor cu afecțiuni hepatice.

Inhalațiile

   se obțin din plante medicinale ce conțin uleiuri volatile sau direct din uleiuri volatile care se pun în vase smălțuite sau de porțelan peste care se aduce o anumită cantitate de apă clocotită. Vaporii de apă saturați în uleiuri volatile sînt inhalați pătrunzînd în căile respiratorii și acționînd pe această cale.O formă mai modernă pentru inhalații o constituie spraiurile, care prin intermediul unor gaze inerte presurizate transformă soluțiile conținînd uleiuri volatile în aerosoli care sînt inhalați de bolnav.

Cataplasmele

   sau prișnițele destinate exclusiv uzului extern se prepară din materii prime vegetale fragmentate la un grad fin de pulverizare sau din soluții extractive de plante cu care se îmbibă tifonul care se aplică direct pe piele pentru a obține un efect revulsiv, emolient sau antiinflamator. De menționat este faptul că unele principii active cu acțiune puternică pot fi resorbite și prin piele în special dacă aceasta este lezată.Tot sub formă de cataplasme se utilizează măștile cosmetice din plante aplicate fie în scop terapeutic, fie pentru îngrijirea tenului.

Băile aromatice

   se obțin din plante conținînd uleiuri volatile sau alte principii active care se suspendă într-un săculeț de tifon care se introduce în baie sau prin amestecarea în apa de baie a unor extracte obținute din plante condiționate sub diferite forme (săpunuri lichide,tablete efervescente etc).

Diferite alte forme de administrare.

   Tot în scop terapeutic soluțiile extractive din plante se pot administra în cazuri speciale sub formă de clisme sau spălaturi vaginale.în ultimul timp a început să se dezvolte o adevărată industrie farmaceutică care folosește materia primă vegetală proaspătă sau uscată pentru obținerea unor sucuri celulare, extracte uscate prin atomizare sau liofilizare, sub formă de spraiuri, tablete efervescente, tablete solubile etc.

 

alte articole conexe aici!



Alte articole din aceasta categorie:



      



Dacă puteţi să ne ajutaţi la traducerea oricărui articol în orice limbă străină vă rugăm să ne lăsaţi un mesaj la rubrica contact! Mulţumim!