articole

Spermatophyta(plante cu seminţe)

Cuprinde cele mai evoluate plante la care apar pentru înmulţirea sexuată florile,iar în urma fecundării apare sămînţa care protejează oul sau zigotul.Corpul lor este bine diferenţiat în rădăcină,tulpină,frunze şi flori.

Subîncrengătura Gimnospermae

Fam. Pinaceae

Plante lemnoase,arbori sau arbuşti,cu frunye aciculare sau solzoase.Cele mai importante pentru flora României sînt coniferele.

Bradul (Abies Alba Mill.)

Jneapăn,Jep(Pinus montana)

Fam.Cupressaceae

Juniperus communis L.(Ienupăr)

Ordinul Gnetales

În ţara noastră acest ordin are un singur reprezentant : specia medicinală Ephedra distachya L.

Fam. Ephedraceae

Cîrcel (Ephedra distachya L.)

Subîncrengătura Angiosperme

Sînt cele mai evoluate plante.Ele au sămînţa protejată de fruct,structura florii complexă,apărînd învelişurile florale şi ovarul;adesea floarea este hermafrodită.

Fam.Elaeagnaceae

cătina( Hippophae rhamnoides L.;fr.:Argousier;G.:Sanddorn;R.:Ablepiha kruşinovidaia)

Fam. Rosaceae

Famile cu numeroşi reprezentanţi foarte variaţi,cu mare importanţă practică.Port foarte variat,de la ierburi pînă la arbuşti şi arbori;frunze alterne,simple sau compuse,stipelate,flori hermafrodite,actinomorfe,pe tip 5(rar 4),cu învelişuri florale distincte,viu colorate;androceu cu numeroase stamine.Fructele:achene,drupe,fructe false(poame şi măceşe).

Părţile plantei utilizate medicinal,ca şi substanţele active conţinute sînt foarte variate,avînd efecte astringente,diuretice,tonice,etc.

Păducel(Crataegus monogyna Jacq.;Crataegus oxyacantha L.)

Măceşul(Rosa Canina L.)

Scorus de munte(Sorbus aucuparia L.)

Zmeur(Rubus idaeus L.)

Mur(Rubus fruticosus L.)

Frag de padure(Fragaria vesca)

Sclipeți(Potentilla erecta (L.) Hampe (P. tormentilla Neck.))

Trandafir de luna (Rosa damascena Mill.)

Coada racului (Potentilla anserina L.)

Cerentel(Geum urbanum L.)

Cretusca(Filipendula ulmaria (L.) Maxim.)

Cretisoara(Alchemilla vulgaris)

Turita mare(Agrimonia eupatoria)

Porumbar(Prunus spinosa L.)

Fam. Saxifragaceae

Plante ierbacee sau lemnoase, cu frunze alterne sau in rozete bazale. Flori hermafrodite pe tip 5 (4), actinomorfe. Fruct capsula sau baca. In flora spontana sint in general plante de altitudine.

Coacăz negru(Ribes nigrum L.)

Şopîrliţa albă(Parnassia palustris L.)

Lămîiţa(iasomia de gradină)-Philadelphus coronarius L.

Fam. Betulaceae

Cuprinde arbori şi arbuşti cu frunze simple şi flori unisexuate pe tipul 4, fără învelişuri florale şi grupate în amenţi. Fructul este o achenă protejată de o bractee sau înveliş membranos.
în scopuri medicinale se utilizează în principal frunzele.Arborii din această familie acumulează diferite tipuri de polifenoli,conţin triterpenoide, acumulează citrulină, iar seminţele conţin cantităţi apreciabile de ulei gras.

Alunul(Corylus Avellana)

Mesteacănul(Betula verrucosa)

Fam. Fagaceae

Arbori de mari dimensiuni,cu frunze alterne,întregi,simple sau lobate,flori unisexuate,cele mascule în amenţi cilindrici,cele femele solitare sau 2-3.Fructele sînt achene mari protejate la bază sau în totalitate de un înveliş dur.

castanul (Castanea sativa Mill.)

Fam. Ranunculaceae

Familie cu numeroşi reprezentanţi în flora României, în majoritate plante ierboase anuale sau perene cu tulpini subterane, puţine lemnoase. Nu au ţesuturi secretoare. Frunze alterne, simple, rar compuse, fără stipele. Floarea are caractere de inferioritate prin numărul mare, nedefinit de elemente florale şi dispoziţie spirociclică ; majoritatea actinomorfe, dar şi cazuri de zigomorfie ; învelişuri florale simple sau duble, de obicei viu colorate. Fructe folicule sau nucule, rar bace sau capsule.Sub aspect fitoterapeutic mai multe specii din această familie prezintă interes datorită conţinutului în principii active fie de natură alcaloidică, fie saponozide sau heterozide cardiotonice sau lacfone volatile ca protoanemonina şi anemonina. De la speciile cu aplicaţie terapeutică se utilizează fie părţile aeriene, fie tulpinile subterane care în majoritatea cazurilor sînt toxice.

Ruşcuţa de primăvară(Adonis vernalis L.)

Omagul(Aconitum napellus,aconitum tauricum,aconitum callibotryon)

Spînzul(Helleborus purpurascens W. et. K.)

Negrilică(Nigella sativa L.)

Nemțișori de cîmp(Delphinium consolida L.)

Fam. Linaceae

La noi numai specii ierboase, cu frunze întregi, alterne, înguste ;flori în dichazii terminale, pe tipul 5, cu elemente libere. Fruct capsulă cu 5 loje împărţite în cîte 2 cămăruţe, în fiecare cu cîte o sămînţă cu membrana care se poate gelifica.Au importanţă medicinală în special seminţele. Pentru industria textilă au importanţă fibrele şi pentru pictură şi vopsitorie uleiul
sicativ.

Inul(Linum usitatissimum L.)

Fam. Hypericaceae

Plante ierboase în zona temperată şi arbuşti în regiunile calde, cu frunze opuse, simple, nestipelate. Flori actinomorfe pe tipul 5, grupate în dichazii, cu stamine numeroase. Principiile active sînt conţinute de pungi schizogene sau canale secretorii prezente în frunze şi sînt for-
mate din uleiuri volatile şi din derivaţi polifenolici.

Sunatoarea(Hypericum perforatum L.)

Fam. Ericaceae

Arbuşti mici care cresc la noi numai în zona montană şi în golurile alpine.Multe specii sînt diuretice conţinînd arbutozid şi derivaţi flavonici.

afinul (Vaccinium myrtillus L.)

Merișor(Coacăz de munte) (Vaccinium vitis idaea L.)

Fam.Tiliaceae

Teiul(Tilia species)

Fam. Urticaceae

Plante ierbacee anuale sau perene, păroase, adesea cu peri urticanţi. Frunze simple, flori unisexuate monoice sau dioice (rar hermafrodite), cu înveliş floral simplu, dispuse în cime la axila frunzelor.Fructe achene sau drupe. Vegetează în general în locuri cu exces de azot.

urzica(Urtica dioica L.)

Fam. Leguminosae

Una dintre cele mai vaste familii, formată din plante ierboase,arbuşti sau chiar arbori cu cîteva caractere evidente, diferenţiale :— rădăcini cu nodozităţi (formate prin simbioza cu bacterii fixatoare de azot din genul Rhizobium) ;— frunze în genere compuse, mai adesea penate ; prezintă stipele,adesea mari, cu rol asimilator ;— floarea, în general de tip papilionat, adică asemănătoare cu un fluture, datorită inegalităţii petalelor, cea superioară fiind mult mai mare şi acoperind parţial două laterale mici (aripi), iar inferior sîntalte două petale unite ; ele sînt grupate cel mai adesea în raceme saucapitule ;— fructul de obicei păstaie.În scopuri medicinale sint folosite florile, frunzele, partea aeriană,seminţele, cu conţinut variat de principii active : alcaloizi, polizaharide,saponozide, antracenozide, gume, mucilagii, compuşi de natură polifenolică şi altele.

salcâmul(Robinia pseudacacia L.)

lemn dulce(Glycyrrhiza glabra L.)

Schinduf(Trigonella foenum — graecum L. )

Salcîm japonez(Sophora japonica)

Maturice,Drob(Sarothamnus scoparius(L.) Wimm.)

Osul iepurelui(Ononis spinosa L.)

Sulfina(Melilotus officinalis L. Medik.)

Trifoi alb(Trifolium repens L.)

Trifoi roșu(Trifolium pratense L.)